Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, a prezidat astăzi, alături de subprefectul Lucian Pătrașcu, ședința Colegiului Prefectural, având următoarea ordine de zi:
Prezentare a Universității „Transilvania” Brașov, efectuată de rectorul acestei unități de învățământ superior, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan
Calitatea aerului în municipiul Brașov – informare prezentată de directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Ciprian Băncilă.
.
Fondată în 1948, Universitatea „Transilvania” este cea mai mare universitate din Regiunea Centru, având 18 facultăți/30 departamente, peste 20.000 de studenți (80% – licență, 17,5% masterat, 2,5% doctorat; 445 de studenți internaționali din 78 de țări, 177 de studenți internaționali în proiecte de mobilitate Erasmus+), și peste 1.500 de angajați.
Instituția are în patrimoniu 21 de clădiri, dintre care 7 în Centrul istoric al municipiului Brașov, 10 în Complexul Colina și 4 în alte zone ale municipiului. Dispune de un Institut de Cercetare-Dezvoltare (cel mai mare al unei universități din România), de 4 baze didactice, de un centru internațional de conferințe, de o bibliotecă având peste 550.000 de volume, de 3 terenuri de sport și 3 săli de sport, precum și de 3 fonduri cinegetice.
Universitatea Transilvania este singura universitate din România cu stimulente financiare pentru personalul universitar pe baza evaluării studenților. Este prezentă în peste 10 topuri internaționale.
.
Agenția pentru Protecția Mediului Brașov operează Reţeaua Locală de Monitorizare a Calităţii Aerului, care cuprinde:
– Staţie de trafic BV1 – B-dul Calea Bucureştim zonă cu trafic intens
– Staţie de trafic BV3 – B-dul Gării, zonă cu trafic intens
– Staţie de fond urban BV2 – str. Memorandului, zonă rezidenţială – expunerea populaţiei la nivelul de poluare urbană
– Staţie de fond industrial BV5 – B-dul Al. Vlahuţă; obiectiv – evaluarea efectului emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din zona de sud a municipiului Braşov
– Staţie de fond suburban BV4 – comuna Sânpetru; obiectiv – evaluarea expunerii la ozon a populaţiei şi vegetaţiei de la marginea aglomerării.
– Staţie EMEP Fundata, poluare transfrontieră
Analiza datelor din Rețeaua Locală de Monitorizare a Calităţii Aerului a evidențiat următoarele aspecte:
În perioada 2018-2022 s-a observat scăderea concentraţiei medii anuale de PM10 (particule în suspensie, engl. particulate matter, cu un diametru aerodinamic mai mic decât 10 µm) din aerul ambiental şi menţinerea numărului de depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane pentru PM10 de 50 µg/m3 la un nivel relativ constant la staţiile de trafic sub valoarea de 35, în special datorită înregistrării unor perioade mai scurte de calm atmosferic şi inversiune termică în perioada ianuarie – februarie şi noiembrie.
În 2022, în zona B-dul Gării, Calea Bucureşti şi Memorandului unde a fost monitorizată continuu concentraţia de PM10, nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei medii anuale; au fost înregistrate valori care au depăşit valoarea limită zilnică, dar în mai puţin de 35 zile.
Concentraţiile de dioxid de azot, NO2, din aerul ambiental au scăzut în perioada 2018-2022, ca urmare a reducerii emisiilor de Nox (oxizi de azot). În unele zone, unde există străzi cu trafic intens s-au înregistrat concentraţii de NO2 ridicate. Aceasta s-ar putea datora fracţiei crescute de NO2 în emisiile de NOx din trafic.
În anul 2022, nivelul concentraţiei de NO2 în municipiul Braşov a crescut în mod semnificativ față de anii 2020 și 2021 și a fost depășită valoarea limită anuală la stația BV3 – Bdul Gării. Această situație a fost cauzată de creşterea în mod semnificativ a fracţiei de NO2 emisă direct din traficul rutier ca urmare a creşterii numărului de autovehicule aflate în trafic, în special diesel, nemaifiind restricții de deplasare impuse de pandemie. Totuși, numărul anual de ore pentru care concentrația medie a depășit valoarea valoarea limită orară pentru NO2, se menține sub valoarea maximă admisă prin Legea 104/2011, de 18 depășiri/an.
Concentraţiile ambientale ale SO2 şi depunerilor acide din Braşov au scăzut în ultima perioadă ca urmare reducerii unor activităţi industriale (producerea de energie electrică şi termică din cărbune, etc.). În anul 2022, populaţia din Braşov nu a fost expusă la valori de concentraţii mari de SO2, dioxidul de sulf nefiind un motiv de îngrijorare pentru sănătatea populaţiei.
În concluzie, în ultimii ani au fost înregistrate scăderi ale emisiilor de poluanţi atmosferici specifici în judeţul Braşov. În ciuda acestor reduceri, concentraţiile măsurate de poluanţi relevanţi pentru sănătate, cum ar fi PM şi NO2 nu au evidenţiat o îmbunătăţire similară. Puncte sensibile din municipiul Braşov: zonele cu trafic intens şi încălzire individuală şi pe lemn.
S-a menținut tendinţa de creştere a valorilor concentraţiilor de ozon începând cu anul 2015.
Benzenul, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, metalele grele, hidrogenul sulfurat şi amoniacul nu reprezintă motive de îngrijorare.
Impactul transportului rutier asupra calităţii aerului:
– sursă de dioxid de azot şi pulberi in suspensie, nu numai din cauza arderii combustibilului, ci și din cauza uzurii pneurilor și a plăcuțelor de frână
– sursă foarte importantă de emisii de gaze cu efect de seră
– problemă multidimensională – congestia traficului, zgomot
De asemenea, încălzirea rezidenţială, în special cea cu lemne, este o problemă mai mare decât s-ar putea crede, în privința emisiilor de PM 2,5 (particule cu un diametru aerodinamic mai mic decât 2,5 µm).
Vulnerabiltatea municipiului Braşov la poluarea aerului este conferită de factori naturali – topografie şi factori meteorologici
– spaţiu închis – favorizată recircularea curenţilor şi acumularea poluanţilor
– inversiune termică puternică – valori extrem de reduse, calm atmosferic
– temperaturi ridicate – catalizează reacţiile din atmosferă.