Prefectul județului Brașov, Mihai Cătălin Văsii, a prezidat astăzi, alături de subprefectul Lucian Pătrașcu, ședința Grupului de lucru mixt pentru problemele romilor.
În cadrul ședinței, reprezentanta Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brașov, Raluca Văduva, a prezentat modificările legislative aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 97/2005, privind evidența, domiciliul reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
– Astfel, conform Legii nr. 136/24.05.2023 „victimele traficului de persoane au dreptul la acte de identitate care să le fie emise în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. În actele de identitate ale victimelor traficului de persoane poate fi înscris ca domiciliu sediul unui birou de avocatură ori sediul unei organizații neguvernamentale”.
– De asemenea, conform modificărilor introduse de Legea nr. 162/31.05.2023, „de la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate se soluționează de către orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau reședință al persoanei fizice”.
– Dovada adresei de domiciliu se poate face cu „declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinație de locuință și faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a și b (din OUG nr. 97/2005, forma actualizată – n.n.), când proprietarului sau persoanei interesate nu i-au fost emise, în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, actele privind titlul locativ”.
– O altă prevedere importantă este aceea potrivită căreia „nu poate fi înscrisă în actele de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă”. Această limită nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse și al situațiilor prevăzute la art. 34 alin. (1) din OUG nr. 97/2005. Prin familie extinsă se înțelege titularul dreptului locativ, soțul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori ale soțului/soției în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.
– „În cazul persoanelor defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinței eliberate de unitatea administrativ-teritorială, din care rezultă adresa la care se stabilește domiciliul”.
– „Persoana care găzduiește o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiește efectiv după trecerea termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) (respectiv 15 zile – n.n.) are obligația de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimțământului de primire în spațiu”
– „Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”.
La finalul ședinței, prefectul Mihai Cătălin Văsii a declarat: „A fost o prezentare extrem de utilă membrilor Grupului de lucru mixt pentru problemele romilor, deoarece, așa cum știm, există încă multe probleme în localități ale județului nostru în ceea ce privește eliberarea actelor de identitate pentru cetățenii români de etnie romă. Aceste modificări legislative aduc clarificări și ajută la rezolvarea unor situații și apreciez că, în perioada următoare, rolul primăriilor va fi unul foarte important în ceea ce privește eliberarea acelor adeverințe privind adresa de domiciliu. Știu că în Codlea și Hărman a început deja această activitate. De asemenea, în privința comunității din zona Carierei-Cărămidăriei din municipiul Brașov este un pas înainte faptul că Primăria Brașov a demarat procedura de declarare a zonei drept așezare informală și am fost informat că acest proiect va figura pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Consiliului Local”.